România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, dar în prezent eforturile Guvernului ”se axează pe revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”, se arată în proiectul Programului de convergență 2022-2025 care urmează a fi dezbătut în Executiv, iar apoi transmis Comisiei Europene. Argumentul pandemiei a fost invocat anul trecut și de cabinetul Cîțu pentru a nu angaja vreo țintă de aderare la moneda euro.
Deși premierul Florin Cîțu declarase la începutul acestui an că România ar putea adopta moneda euro în 2027 sau 2028, Guvernul a decis acum să nu mai transmită Comisiei Europene nici măcar acest interval de aderare, arătând doar că își menține angajamentul, cu argumentul că prioritatea este combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.
Profit.ro a relatat că, potrivit unui document oficial, România va trebui, mai întâi, să își restabilească echilibrul macro-economic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro. Acum premierul Cîțu arată că, într-adevăr, procesul de aderare a fost întârziat de criza din 2020, iar, după recuperarea economică, România ar putea adopta moneda euro în 2027 sau 2028.
România va trebui, mai întâi, să își restabilească echilibrul macro-economic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro, relevă o comunicare oficială analizată de Profit.ro și redactată la nivelul Ministerului Finanțelor Publice.
Miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro au susținut primii pași ai Bulgariei către adoptarea euro ca monedă națională. Situația macroeconomică din Bulgaria arată bine în acest moment, însă țara balcanică este cea mai săracă din UE, iar clubul euro pune condiții suplimentare pentru acces, precum aderarea la Uniunea Bancară și implementarea strictă a reformelor judiciare, luptei împotriva corupției și crimei organizate. România, care își propune, de principiu, să adopte euro în 2024, va trebui, cel mai probabil, să respecte noile criterii, inclusiv MCV, deși se întrevăd probleme și cu cele macro.
Cele mai sărace trei state din Uniunea Europeană, România, Bulgaria și Croația, au în plan adoptarea euro. Cea mai recentă pe această listă este România, care a anunțat săptămâna trecută că va prezenta strategia pentru adoptarea euro până la finele anului, revitalizând o idee pe care a abandonat-o în 2015, scrie Bloomberg.